Ateroscleroza reprezintă o acumulare de grăsimi, colesterol şi alte substanţe în şi pe pereţii arterelor. Aceasta se dezvoltă în timp şi majoritatea oamenilor nu ştiu că au această boală până când nu suferă un infarct miocardic sau un AVC. Factorii de risc tradiţionali pentru dezvoltarea aterosclerozei includ colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată, diabetul, fumatul, obezitatea, lipsa de exerciţii fizice şi consumul unei diete bogate în grăsimi. Totuşi, mai mult de jumătate dintre infarcturile miocardice se produc la bărbaţi şi femei aparent sănătoşi, cu niveluri medii sau scăzute de colesterol-LDL în plasmă.
Oamenii de ştiinţă americani au identificat acum o nouă cale moleculară care ar putea explica modul în care o mutaţie în gena ACTA2 poate face ca persoanele de 30 de ani – cu niveluri normale de colesterol şi fără alţi factori de risc – să dezvolte boala coronariană.
„Gena ACTA2 codifică o proteină specifică care nu are nimic de-a face cu colesterolul”, a declarat dr. Dianna Milewicz, autor principal al studiului, profesor şi director al diviziei de genetică medicală de la facultatea de medicină McGovern din cadrul UTHealth Houston.
„A fost o surpriză să constatăm că persoanele cu mutaţia genei aveau prea multă ateroscleroză la o vârstă tânără şi fără factori de risc”, a comentat medicul.
Un studiu din 2009, condus de labăratorul său a constatat că o serie de mutaţii în ACTA2 predispun oamenii să dezvolte o boală coronariană cu debut precoce (30 de ani sau mai devreme).
ACTA2 se găseşte de obicei în celulele musculare netede, care căptuşesc arterele şi permit arterelor să se contracte pentru a controla presiunea şi fluxul sanguin.
Echipa a descoperit că proteina codificată de această genă nu este pliată corect din cauza mutaţiei şi declanşează stres în celula musculară netedă, ceea ce forţează apoi celula să producă mai mult colesterol pe plan intern, indiferent de nivelul de colesterol din sânge, determinând formarea plăcii aterosclerotice.
„Această descoperire este unică prin faptul că am găsit o cale complet nouă către ateroscleroză. Ea explică de ce statinele protejează oamenii de infarctul miocardic, chiar şi pe cei ale căror niveluri de colesterol din sânge sunt normale”, a explicat dr. Milewicz.
La persoanele cu mutaţii ACTA2, statinele blochează colesterolul produs de celulele musculare netede stresate, a precizat medicul.
În cadrul acestui studiu, echipa a descoperit că proteina mutantă produsă de mutaţia ACTA2 a provocat stresul celulelor din peretele arterelor.
„Dar există mulţi alţi factori care pot stresa celulele”, spune medicul-cercetător. „Acum lucrăm la factorii de risc pentru boala coronariană, cum ar fi hipertensiunea arterială, care ar putea, de asemenea, să streseze celulele şi să activeze această nouă cale pentru boala coronariană”
Unul dintre rezultatele stresului la nivelul celulelor musculare netede asociate cu ateroscleroza este depunerea de calciu în artere.
„Imagistica calciului cardiac la persoanele cu mutaţii ACTA2 ar putea fi un instrument util de diagnostic precoce pentru a monitoriza dezvoltarea aterosclerozei timpurii la aceste persoane. Acest lucru le-ar permite medicilor să decidă la ce vârstă să înceapă tratamentul cu statine la aceşti pacienţi”, a mai spus dr. Milewicz.
Folosind un şoarece modificat genetic care conţine o anumită mutaţie ACTA2 şi hrănind şoarecii cu o dietă bogată în colesterol, cercetătorii au indus ateroscleroză şi au descoperit că aceşti şoareci au mult mai multă ateroscleroză decât şoarecii normali trataţi în mod similar.
Studiul a constatat, de asemenea, că ateroscleroza crescută ar putea fi inversată prin tratarea şoarecilor cu pravastatină, care face parte din categoria statinelor, prescrise în mod obişnuit pentru a reduce colesterolul din sânge.
Statinele previn bolile coronariene prin scăderea nivelului de colesterol din sânge, şi reduc, de asemenea, evenimentele de infarct la persoanele cu niveluri normale de colesterol, spun cercetătorii.
Echipa a confirmat că aceeaşi cale moleculară este activată în celulele musculare netede izolate de la un pacient uman cu o mutaţie ACTA2.
Cercetarea a fost publicată în European Heart Journal.
