La conferința „Biohacking: Viitorul medicinei longevității sau experiment periculos?”, susținută sub egida Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, s-a văzut limpede că discuțiile despre îmbătrânire, regenerare și stil de viață nu mai aparțin doar medicilor sau cercetătorilor. În sală, s-au întâlnit tineri IT-iști pasionați de device-uri de monitorizare, psihologi care folosesc tehnici de brain mapping și oameni maturi care au adoptat de mult un regim de viață „custom”, cu zeci de suplimente pe zi.
Faptul că totul a pornit de la ideea de „longevitate activă” nu e întâmplător. Mulți vor să știe cum pot trăi mai mult, dar și mai bine. Unii speakeri au subliniat că totul începe cu testele genetice și epigenetice, care pot indica punctele slabe ale fiecăruia, de la predispoziții la inflamații până la incapacitatea organismului de a metaboliza corect anumite substanțe. Apare astfel șansa să-ți ajustezi alimentația și suplimentele ca să nu ajungi în pragul unor boli grave.
Unii practicanți ai biohacking-ului merg până la a-și măsura calitatea somnului zilnic, gradul de hidratare, nivelul de ketoză și reacțiile la fiecare ingredient din farfurie. Medicii au avertizat însă că doar cine se cunoaște cu adevărat și își face analize periodice poate să evite zonele periculoase. „Orice exces, chiar și un exces de intervenții, poate deveni nociv”, a spus un doctor specialist în recuperare.
Un alt punct central a fost implicarea inteligenței artificiale. Prin antrenarea unor algoritmi, se dorește ca, în viitor, AI-ul să poată interpreta datele genetice și să-ți ofere un plan de viață aproape perfect personalizat: ce să mănânci, cum să te odihnești, ce tip de sport să faci și când să îți administrezi suplimentele. E un scenariu care îi încântă pe mulți, dar există și temeri privind accesibilitatea acestor inovații și impactul lor social.
În final, conferința a conturat ideea că termenul „biohacking” nu mai e un moft al unor amatori pasionați de tehnologie, ci devine un subiect serios, la intersecția dintre medicină, nutriție și psihologie. Totodată, a arătat că pentru a vorbi despre regenerare și tinerețe prelungită, trebuie să abordezi și aspectul emoțional, dar și faptul că medicina tradițională nu poate fi înlocuită, ci doar completată cu aceste proceduri moderne.
